Cozia MTB 2017, tura junior

Duminică, 21.05.2017, am fost cu dom’ Vladu la Cozia MTB Junior, la Călimăneşti.

Prima dată am venit aici în 2014…

…apoi în 2015…

…și 2016…

Prin urmare, deși avem programate puține competiții în acest an, la Cozia nu puteam lipsi… E cumva ca atunci când termini gimnaziul sau o altă etapă a vieții, trebuia să ne luăm rămas bun de la oamenii extraordinari care organizează Cozia MTB Junior, oameni care ne-au dat speranță în toți acești ani.

Acum un mic disclaimer: o să povestesc, cum fac de obicei, aspecte din cursele de copii. Motivul este că despre cursele de copii se scrie rar în ziare sau pe bloguri, dar copiii încep totuși o viață sportivă, adică publică, o viață în care rezultatele lor sunt publice și spun ceva, iar eu cred că este corect și fain să se știe și cum s-au obținut rezultatele, cât au muncit pentru ele, ce frustrări și uneori mici drame ascund diplomele și coronițele… Vorbim deci despre copii cunoscuți acăsenilor, dar și de copii care ne-au impresionat în vreun fel. Disclaimerul e așa: dacă înțelegi viața sportivă a copilului altfel, iar noi i-am menționat numele și tu nu dorești acest lucru, scrie-mi un comment în care spui să sterg și nu e nici o supărare.

Bun! Prima impresie din concurs a fost degajarea de forță emanată de clubul Măgura Cisnădie, a lui Romulus Veștemean.

El însuși un campion, Veștemean a reușit în 2-3 ani să coaguleze în jurul său un nucleu de copii pasionați pe care i-a antrenat în timpul său liber, i-a dus la concursuri, deseori pe banii lui… În ultimul an, văzând probabil rezultatele care începeau să apară, primăria din Cisnădie a decis să-i ofere și ea un sprijin, dar marele merit, zic eu, îi aparține lui Veștemean și familiei sale.

No, intimidantă apariția Măgurii, ca un pâlc din cei mai duri spartani, descinzând călare la Termopile.

Am pozat toate cursele, ca de obicei, dar copii mici nu-i cunosc, nu pot vorbi de ei. Prima cursă faină pe care am urmărit-o a fost cea de la fete 9-10 ani, unde am preconizat că va câștiga Irina Precup, ceea ce s-a și întâmplat, fără emoții chiar.

La băieți 9-10 ani, tensiunea deja începea să se simtă, lucrurile stând complicat, erau în cursă: Alexandru Bărbătei – campionul național la 7-8 ani și Andreas Hozat – vicecampion național la 7-8 ani, cei doi schimbând în acest an categoria, apoi Kocsis Andrei – medaliat cu bronz la naționale în 2016 și Dragoș Hămbășan locul 5 la naționale, dar parcă cu ceva probleme tehnice.

La start a țâșnit pur și simplu Andrei Kocsis, urmat de Bărbătei, în costum Scott-Geiger și de Dragoș Hămbășan de la Măgura Cisnădie…

Înaintea urcării este un teren foarte greu, “Curba plângerii” îi zic eu, cu hârtoape, iarbă și ușor noroi, teren care necesită forță…

Andrei Kocsis a reușit să intre primul pe urcare, urmat de Dragoș Hămbășan și Alex Bărbătei…

A doua tură, chiar înaintea urcării, configurația era la fel: Kocsis, Hămbășan, Bărbătei…

În a treia tură, am avut o surpriză de proporții: Hămbășan a atacat și a intrat primul pe cățărare…

Rezultatul era deschis, cursa se juca din greu, dar la final ordinea a fost Andrei Kocsis, Dragoș Hămbășan, Alex Bărbătei.

La 11-12 ani, altă cursă de infarct… Akos Farkas – campionul național la 9-10 ani, dar cu categoria schimbată, Elias Hozat – campion național la 11-12 ani, David Veștemean – locul 4 la naționale, Vlad Hămbășan – locul 6 la naționale, ultimii trei de la Măgura Cisnădie… Dur!

Akos a plecat ca din pușcă punând o distanță considerabilă la start…

După “Curba plângerii” (zona cu hârtoape și noroi), Elias Hozat a luat conducerea iar Akos era atacat pe flancuri de David Veștemean și Vlad Hămbășan.

Akos a atacat pe urcare, în stil de mare campion…

…și chiar a reușit să termine cățărarea al doilea, după Elias Hozat…

Am uitat să-ți spun că în această cursă era și Horea Precup, care deși nu se antrenează specific MTB ci mai mult triatlon, mi-a făcut o impresie deosebită mai ales prin tehnica de atac pe urcare…

…în tura a doua din cele 4 câte le aveau de făcut, Elias s-a distanțat la o urcare și ceva de David Veștemean și Vlad Hămbășan, coechipierii lui… Foarte bine merge Elias, impresionant de constant!

Akos era încă în cursă, îi urmărea pe David și Vlad…

Remarcabilă tehnica lui Akos !!!!

Mai multe nu s-au întâmplat, la Cozia dacă te-ai distanțat la o bicla-două nu mai poți recupera, e un teren greu, de forță, iarbă, teren moale și accidentat, iar cățărarea nu e destul de lungă cât să permită cățărătorilor (ca Akos) să recupereze. Podiumul a fost: Hozat, Veștemean, Hămbășan, Farkas… Bravo copii!

La 13-14 ani, o mai veche rivalitate prietenească între Vlad Faur (fără echipă, lup singuratic, ca Akos și Kocsis) și Răzvan Ghițulescu, Măgura Cisnădie. În cursă, dar cu un an mai mic decât cei doi, Pop Ovidiu Marian – vicecampionul național la 11-12 ani, promovat la categoria 13-14…

Vlad a plecat glonț, dar a fost ajuns de Răzvan și depășit în “Curba plângerii”…

Ca și Akos, Vlad recupera puțin pe urcare, dar nu îndeajuns, apoi pe plat, distanța dintre Răzvan și el s-a mărit cu fiecare tură…

În ritmul lui, Pop Ovidiu Marian și-a asigurat locul 3.

Cam sfârșit a fost Vlad după cursa, mulțumit însă și cu locul doi…

…fain a fost și la premiere…

…Dora Minodora, președinta Cozia Racing Team, obosită după două zile de festival MTB!

MULȚUMIM DORA pentru 4 ani de concursuri superbe, de la anul venim sâmbăta!!!

No, acuma, dac-am reușit să-ți redau câte ceva din atmosfera de concurs, io-s bucuros…

Considerații? Cozia Junior e un traseu dur, un preten zicea “ciobănesc”, adică măsoară puterea. Cine are mai multă putere în picior, câștigă, iar anul acesta Vlad n-a apăsat încă destul în pedală…

Clubul Măgura Cisnadiei a crescut imens, atât ca număr de membrii cât și ca valoare, felicitări lui Romulus Veștemean pentru tot ce face, e un fel de Hagi al MTB-ului românesc.

Pentru antrenorii celorlalte academii de MTB din țară, un singur mesaj am:

Păziți-vă!! Veștemean crește o generație de spartani!! 🙂

Pentru Vlad și Akos. lupi singuratici ai MTB-ului copilesc, BINE MĂ!! Și băgați plăcuța-n pedală, că nu-i de joacă !! La Cozia a fost bătălia de la Termopile! 🙂

Poze am pus pe Facebook:

Partea I

Partea II

Să fii bine!

5 Comments

  1. Felicitari din nou Vlad!
    Ne bucuram sa te vedem pe podium la fiecare concurs. Munca ta nu ramane nerasplatita! Continua, ca faci bine ceea ce faci!
    Frumoasa cronica, frumoase poze. Bravo voua!

  2. Frumos articol. Ca de obicei. Un singur coment, si ma refer in numele meu si a lui Akos, uram acest concurs si toate care au acelasi profil (gen Ciugud), dar nu avem de ales.. Pe moment. 🙂

  3. Foarte frumos articolul! … este ca si cum am fi fost si noi acolo…
    Ne vedem in 2018 ,,in ziua de sambata,,! Felicitari Vlad si mult succes mai departe!
    Felicitari tuturor participantilor,suporterilor si ORGANIZATORILOR!!!
    #PescaruFamily

  4. va multumesc foarte mult , sincer am ramas fara cuvinte , ba mia dat si lacrimile citind acest frumos articol.numai la premiere am avut tendinta de a lacrima vazand baietii mei pe podium. respect tuturor parintilor pentru sustinerea copiilor.

  5. Va multumim! Frumos articol si bine descris, am avut impresia ca am vazut totul chiar daca am lipsit la partea finala. Prima parte este exact ceea ce am vazut si eu. Felicitari lui Vlad si tuturor parintilor care incurajeaza copii sa participe la astfel de concursuri si sa faca miscare pe bicicleta.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *