Crater XCO Betfia 2015

Bună să-ți fie inima!

În weekend am fost la Oradea la Cupa Crater XCO Betfia, cursa de copii, evident. Acuma, am mers până acolo şi pentru că ne era dor de Băile 1 Mai, dar și pentru că voiam să vedem cum se dau elitele pe traseul de XCO.

Sâmbătă a fost destul de cald și am luat-o din Alba-Iulia  prin Arieșeni spre Oradea. No, drumul ăla fain pe care-l știi de la Arieșeni, Gârda, Scărișoara, toate or fost bune până am ajuns în Ștei. Acolo prima dată am crezut că e o întrerupere minoră de trafic, era un semafor pe șosea… Stăm la el, cald al naibii, apoi ne mișcăm greoi… În 500 m dăm de alt semafor… Mi-am zis că repară oamenii centura oraşului și poate după ce trecem lucrurile vor fi mai bune. Ei bine, nici vorbă!!!

Din Ștei până în Băile Felix drumul e întrerupt de semafoare din 2 în 2 km, am făcut 40 de km în două ore, să mori pe șosea de căldură, stres și nervi. Io-s claustrofob, știi? Nu intru în peșteri, nu mă-nchid în dulap, nu-mi place să te uiți peste umărul meu în laptop că-mi pare că n-am loc să respir, no, în general îmi plac locurile deschise cum îs crestele munților, nu apreciez tunelele, spațiile în care nu ai altă alternativă dacă te plictisești… Ei bine, exact ca într-un tunel m-am simțit pe E79, care cică e drum european… am scos harta să mă uit pe unde pot evada, ce variante am să ocolesc chiar dacă fac mai mult, nici o șansă, eram prizonierul acestui drum…

Ajungerea la Betfia a fost pentru mine o binecuvântare, n-ai ce să mergi la Oradea prin Ștei, e dezastru, îți faci nervi cât pentru o viață… Bă și ce fain era pe la Arieșeni, nici nu bănuiai ce te așteaptă un pic mai încolo. Concluzia e că dacă mergi la Oradea, du-te prin Cluj și Huedin, altfel e nasol.

În fine, ajungem la Betfia și vizităm craterul, iar Vladu se jură că a auzit lilieci înăuntru. Craterul ăsta nu e un crater vulcanic propriu-zis, este un aven. Avenul este o peșteră verticală, cred că așa îți imaginezi cel mai ușor.

Acuma, despre oamenii ăștia de la Velo Sport Oradea trebuie să-ți spun că-s punctualitatea întruchipată… Bă, ăștia la 16 au zis că încep înscrierile, la 16.00 au dat drumul. La fel s-a întâmplat mai apoi cu startul la fiecare categorie, cu premierea și tot ce au mai făcut ei la acest eveniment.

Vlad e încântat de tricou, numai că, deși și-a luat M îi e un pic mic la înălțimea lui de 1.70 m și 58 kg, cred că era mai bun L.

De-aici am mers în Băile 1 Mai la campingul cu același nume. Condiții faine la camping, baie, dușuri, liniște, 10 RON de persoană indiferent câte corturi pui. Apoi am fost la ștrand, unde Vladu a avut intrare gratuită în pachetul de concurs. La ștrand intrarea e 15 RON.

No, acolo Vladu și-a mai îndeplinit un vis, ăla de-a face filmări subacvatice…

Dimineața ne-am trezit alene, fără grabă, că era timp.

La concurs am făcut poze amatorilor și elitelor, o fost fain să-i vedem, ne-am întâlnit și cu familia Florea, oameni buni, toți MTB-iști, o familie tare frumoasă.

La start Vladu a plecat slab, de pe placa mijlocie pinionul mare. A vrut el să plece de pe placa mare cică, dar… a uitat. Asta l-a făcut să spineze ca un hamster în gol și să piardă startul.

Nici pe coborâre n-a schimbat pe placa mare “că a avut emoții” așa că s-a poziționat pe trei în pluton. Noroc c-a venit urcarea unde pare maestru, a început să depășească și a terminat primul tur la egalitate cu locul 1, 1 min 45 s. turul doi s-a desfășurat în condiții similare, coborârea a pus distanță între el și primul loc, pe urcare a recuperat dramatic, dar aceasta n-a fost destul de lungă pentru a elimina diferența, a ajuns pe doi.

No, ce să zic, el e mulțumit, ceea ce mă face și pe mine mulțumit, că eu nu-i cer lui Vlad niciodată nimic, îs prea fericit că e în viață și sănătos, după toate cele de până acum. 🙂

Apoi a fost podiumul, cum ziceam, cu o punctualitate diabolică. Ca să fie lucrurile foarte oable, organizatorul anunța in când în când: “mai sunt patru/trei/două minute până la premiere”, etc, mă rog, o punctualitate care nu putea să nu fie remarcată, respect!

Impresii?

La concurs au fost echipe naționale din Ungaria, Polonia, Ucraina, România, au mers ăștia ca niște metronoame, e plăcut să vezi așa ceva. Elitele au făcut 6 ture (cam 28 km), amatorii 3 (cam 14 km), foarte fain organizat concursul, felicitări încă o dată.

Considerații personale?

Cursa pentru copii a fost cam prea scurtă, în 2 ture de până într-un km fiecare, podiumul nu este relevant pentru mountainbike, pentru că un copil de 13 ani să zicem, va trece de la cursa de 2 km anul acesta, la cursa de 14 km anul viitor, iar dacă el a fost pe podium la 13 ani, nu 12 cât are Vladu, să zicem pe locul 2 sau 3, își va imagina că nu-i mare lucru anul viitor, ceea ce duce la neplăceri și accidente.

Eu cred că rolul curselor pentru copii este să-i pregătească gradual pentru ce va urma de la 14 ani în sus,  deci numărul de km și diferența de nivel este ok să fie de la cel puțin 1/3 la circa 1/2 din cea mai ușoară tură de la 14-18 ani, în cazul de față un număr rezonabil de ture fiind 5-6 la 11-13 ani.

Multe organizații au înțeles acest rol al curselor de copii (Cozia MTB, JBR Alba Iulia, On Top Of The World, Geiger MTB Challenge, Câmpina Open MTB) și au ajuns, independent unii de alții, după încercări și eșecuri,  la aceleași concluzii în ce privește distanța și diferența de nivel, la 12-14 ani îs ok 5-7 km, la 10-11 ani 3-4 km, 9-10 ani fiind în regulă 2 km. Sub 9 ani, cursa de 1 km e rezonabilă, cursa de 500 m e bună pentru 4-5 ani.

Acuma fii pe fază! Astea-s considerații personale și ele pot fi subiective, n-au legătură deloc cu cursa de la Oradea, le-am făcut pentru feedback-ul potențialilor organizatori de ture de copii care se mai uită pe site-ul nostru. Organizatorul unei curse este însă zeul suprem al ei, dacă nu-ți convine nu e ok să te duci, iar dacă te duci e ok să nu comentezi, ceea ce nici nu fac, mai ales că evenimentul de la Crater a fost foarte bine organizat, copiii au fost cronometrați cu CIP lipit cu scai pe spatele numărului de concurs, foarte-foarte civilizat și fain totul, nimic de reproșat, numai laude, mulțumim mult!

Stai aproape că începem seria a doua de mers pe munți din acest an.

Pozopovestea o găsești la noi pe picasa, dacă dai click aici. Să fii bine!

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *