Vf. Cindrel 2020

În data de 23.08.2020 am făcut o tură solitară pe vf. Cindrel.

În luna Iulie 2015, când făceam cu tata o hartă de MTB a Cindrelului, am mai făcut această tură care s-a numit Cindrel Vest, dar atunci n-am mai urcat pe Cindrel, că mai fusesem de câteva ori în acel an.

Am plecat de pe Transalpină pe Valea Frumoasei și am ajuns în mai puțin de o oră în Șaua Șteflești, unde am făcut stânga spre Cindrel.

Totul o fost bine, or fost câteva porțiuni scurte de pushbike, dar cam pe unde începea drumul să fie foarte ciclabil și frumos…

…vrând eu să schimb de pe pinionul de 50 pe 42, mi-am îndoit urechea la schimbător, iar lanțul s-a blocat între roată și casetă.

M-am chinuit ce m-am chinuit, nu ieșea lanțul nicicum de-acolo, m-am gândit să dau roata jos.

Eram destul de supărat, că aș fi vrut KOM-ul ăla de pe cea mai abruptă parte, dar după vreo 10 minute de chinuit, am prins tare de lanț, am ținut de roată cu picioarele și în sfârșit s-a smuls.

În final am pus roata la loc, dar nu se schimbau vitezele, că era strâmbă urechea de la schimbător.

Am tras foarte ușor de schimbător să nu se rupă urechea și nu mi-o venit să cred când am văzut că schimba chiar binișor, numai cu un mic cârâit.

SRAM rulează, pentru mine orice SRAM este deasupra de orice Shimano!

După reparație…

Drumul dintre Șaua Șteflești și Șaua Frunoasa o devenit foarte ciclabil, și dacă tot am ratat KOM-ul, am oprit să îi fac o poză pentru alții care vor să meargă…

În Șaua Frumoasei, din drumul de creastă, Cindrelul se vede ca în poza de mai jos:

Când te apropii mai mult, e cam așa:

Pe vârf am ajuns primul în ziua aceea, cam pe la 12, cred, dar venea lume din toate părțile și cu mașini de teren, și pe jos, și cu ATV, și cu motociclete.

Ne-am făcut poze reciproc cu un domn trekker care era cu un copil mai mic și care era uimit că mă dau singur pe munți, îi mulțumesc dacă citește aici…

Prima dată am fost pe Cindel în trekking, în anul 2010, când aveam 7 ani, mi-o făcut tata un mic colaj cu mine pe Cindrel…

După acest colaj, ai mei râd de mine și-mi zic Copilul Cindrelului, dar chiar știu destul de bine acest munte.

Am început să am iar putere, încă nu cât aveam în anii trecuți, dar încep să simt că pot să dau iar tare la deal fără să mă chinui și-am fost bucuros.

Așa o fost la 10 ani de la prima mea tură pe Cindrel.