Tura Bisericii

Sâmbătă, 25.04.2015, am tras o tură solitară în Cindrel pe traseul:

Șugag – Dobra – Valea Dobrei – sub Joagăr – Pădurea Hașu – Canton Hașu – Picioarele Cailor – sub vf. Păltinei – sub Tâlha Socilor – La Bătrâna – Măgura Jinarilor – Mănăstirea Măgura – Valea Dobrei – Șugag

Acuma, partea cu tura solitară e oarecum stranie, că aveam planuri mai mari pentru weekend-ul ăsta. Vladu precum știi e în clasa a cincea și cel puțin într-o zi de weekend trebuie să facă teme, așa că iese la ture numai duminica, deci planul era să fac eu tura de față și duminica să mergem din nou în Mărginime. Numa’ că socoteala de-acasă, știi cum e, nu prea bate cu aia din … munte.

În fine, îmi fac planul așa:

„bă, acum 10 zile am fost la Crinț și era puțină zăpadă, între timp sigur s-a topit, pe Măgura Jinarilor de pe barajul Tău-Bistra nu se vede zăpadă, îmi iau SPD-urile, 35 de km îî vântur în 4 ore că nu-i nimic tehnic, drumul e fain, totul e beton”…

Beton pe naiba!

Parchez lângă podul spre Dobra, la ieșirea din Șugag. Mă urc pe bicla și-i dau tocană vro 4 km până ajung la intersecția spre mănăstirea Măgura, intersecție marcată cu o troiță, după trecerea unui pod.

Ce trebuie să știi aici, dacă ești interesat de geografie, este că drumul spre mănăstire te poartă de-a lungul văii pârâului Șugag, deci aceasta este adevarata Vale a Șugagului, iar locul de mai jos este exact la vărsarea Șugagului în Dobra.

De-acolo am mers înainte pe Valea Dobrei pe un drum destul de bun și uscat…

Cam în dreptul locației marcate pe harta Cindrelului cu toponimul „La Joagăr”, întâlnesc ceva tăieri de copaci.

Mai merg o vreme și ajung la o intersecție. O iau pe drumul din dreapta prinzând Valea Pogoanei într-o urcare care părea noroioasă, am pozat intersecția în pozopoveste… Noroiul nu se prinde de roată pentru că merg pe mijlocul drumului pe albia unui mic pârâiaș, e ciclabil și fain.

Un versant golit de copaci mă deprimă un pic, dar varietatea drumului, combinată cu o căzătură pe o limbă de gheață mă fac să nu-mi dau seama când ajung la cantonul Hașu. De-aici drumul se ramifică în dreapta, dar drumul ăla nu duce niciunde, deci aici ții stânga pe lângă vale.

Trebuie să știi că drumul e tare bun, nu e nici înclinat tare, nici tehnic, e un forestier rezonabil. După Hașu întâlnesc primele petice de zăpadă.

Trec frumos pe lângă ele, peticele de zăpadă alternează cu porțiuni ciclabile de pâmănt pietros, fără noroi. Cam la 1.5 km de vărf se găsește intersecția cu un drum forestier denumit Șugăgi-Hașu. Te sfătuiesc să NU o iei pe acolo, deși drumul e foarte bun, pentru că vei ajunge la Mănăstirea Măgura fără să vezi nimic din toate lucrurile minunate pentru care ai făcut efortul să urci aici. Ține stânga! Eu așa am făcut, deși zăpada începuse să aibă consistență și înălțime tot mai mare. Mai era 1 km până în vârf, nu putea dura prea mult. Oare?

Continui pe zăpadă, care era deja un covor întins, decorul devenind din ce in ce mai hivernal. Uneori, pe unde razele soarelui atingeau zăpada, piciorul îmi cădea ca într-o groapă, afundându-mă inițial până la genunchi, apoi până la șold. Întoarcerea n-am considerat-o nici o clipă o opțiune, mai aveam 500 m până în vîrf, făcusem deja 20 km pe biclă, cum să te întorci?

Mă bazam pe faptul că sunt pe o față oarecum nordică a muntelui și îmi imaginam că imediat după ce trec creasta zăpada va fi topită. N-a fost așa! Am ajuns în top, am întâlnit drumul care ducea la Padina Rudarilor, dar pe coborâre drumul era la fel.

Cu chiu cu vai am făcut încă un km. Imediat ce am coborât la altitudinea de 1400m zăpada s-a limitat din nou la petece sporadice, dispărând complet exact la intersecția spre Măgura Jinarilor, adică cam pe la troița de mai jos…

Am uitat să-ți spun că în drum am întâlnit un pădurar care s-a arătat șocat de apariția mea cu bicicleta de ghidon din zăpadă.  Omul era cu mai mulți muncitori la plantat pe un versant despădurit al muntelui Păltinei. Muncitorii sărmanii, se uitau cu milă la mine, probabil se gândeau că m-a pedepsit cineva să mă dau pe-acolo… Am zâmbit.

Aventura asta de 3 km prin zăpadă m-a costat 3 ore, dar nu-mi pare rău, abia s-a înregistrat mai corect track-ul… :)). Intrat pe coasta Măgurii îmi amintesc cu drag de tura noastră „Măgura Jinarilor„, făcută acum un an cu Lucian, Ioana și Sorin. De fapt, prin tura de acum, am vrut să-ți arăt o altă cale de a ajunge pe Măgura Jinarilor.

Priveliștea minunată spre lacul Tău-Bistra mă face să uit orele din zăpadă….

Ajung în locul numit „La Bătrâna”. Ăsta e un loc fain că te lasă să vezi atât în stânga cât și în dreapta. În dreapta deci, vezi Jina și creasta care te duce la Crinț, pe Coasta Porumbelului. Va trebui să te uiți și în pozopoveste, la finalul postării, că am pozat fain și vf. lui Pătru, vf. Frumoasa și vf. Foltea de aici, deși nu se văd prea clar, fiind înzăpeziți în nori de aceeași culoare.

Am un punct de belvedere aici, fix în locul unde muntele se arcuiește la 90 de grade, dar nu mai urc la el, sunt gândit de drumul spre mănăstire, drum pe care dealtfel îl prind imediat, e un drum bun de tractor, care coboară rapid și constant, în nu mai mult de 10 minute ești la mănăstire.

Am filmat coborârea integral, chiar din Măgură până aproape de Valea Dobrei. E mult și e plictisitor, pentru că am fost singur, dar o pun pentru cei care vor să meargă în urcare sau coborâre pe acolo, că tura asta poți s-o faci ori într-un sens, ori în altul, eu am făcut-o așa ca să las bunătățile la sfârșit… 🙂

Natural, după înotul prin zăpadă, duminica n-am mai fost bun de altă tură, iar pe asta te sfătuiesc s-o faci după jumătatea lui Mai ca să fi sigur că nu dai de zăpezi ca mine.

O fost foarte faină oricum. Să fii bine!

Pozopovestea se găsește la noi pe Picasa.

2 Comments

  1. ma’ da’ ce imi plac pozele cum ti-au iesit, au asa niste culori interesante, slabe si puternice combinate!! tare mi-or placut!! banuiesc ca nu ne vedem in Romania ca vad ca n-ai raspuns, poate vorbim la telefon…daca mi-l dai 🙂 no bine, ma duc la clasa de karate, pa si pu la revedere…stii cine mi-a scris? adelina popii!! e in bucuresti recasatorita…am dat de ea prin piticu’ pe facebook…

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *