Mamut Bike Race 2017

Sâmbătă, 02 Septembrie 2017 am participat la tura scurtă de la Mamut Bike Race 2017.

N-a fost deloc cea mai reușită cursă a mea chiar dacă așa mi-am dorit să fie. Cursa nu a fost bună din cauză că m-am antrenat prea mult.

Sâmbăta în 26 August am reușit să câștig titlul de Vicecampion Național la Cisnădie și lucrul acesta m-a făcut să mă simt destul de puternic.

A doua zi, în 27 August, se făcea recunoașterea oficială la MBR și m-am gândit că să merg că cel mai sigur n-o să se meargă tare. A fost fain la recunoaștere, a fost multă lume, mi-a plăcut.

Luni în 28 August am stat, Marți în 29 August am făcut o tură de șosea de recuperare, cam 50 de km. Miercuri în 30 August am făcut o recunoaștere pentru partea de jos a traseului. M-am simțit puternic și am luat KOM-urile,

Joi, în 30 August, m-am rugat de tata să vină să mă ducă în Stăuini ca să repet partea de sus a traseului. Iar m-am simțit bine, iar am dat tare, am luat și aici KOM-urile de pe urcări.

Seara au fost discuții cu ai mei că de ce am mers așa tare. Nu pot să merg încet pe urcări că mă plictisesc.

Vinerea cred că trebuia doar să fac o oră ușor și mi-am spus să fac iar partea de jos a traseului.

M-am simțit foarte, foarte puternic și fără să îmi dau seama, am luat iar KOM-urile din partea de jos.

A doua zi m-am pus la start. Am avut o poziție bună la start, chiar în spatele lui Roberto Burța.

Încă de la start mi-am dat seama că ceva nu e bine, parcă nu mai puteam să dau deloc, aveam picioarele ca înghețate.

Mai jos sunt la ieșirea din Stăuini spre Inuri, înainte de urcarea finală.

Am dat cât de mult am putut pe urcare, numai că nu puteam că nu mergeau picioarele. N-am reușit să-mi ating nici recordurile personale, chiar am fost la distanță de minute de ele. M-am obișnuit cu ideea că am făcut o cursă nu prea bună.

Sus la releu era Sorin Toma care mi-a făcut cea mai frumoasă galerie care mi-a făcut-o cineva și m-a făcut să-mi pară rău că am avut o zi rea. Lui Toma i se spune Toma „Fantasticul”, iar el a spus că-mi dăruiește mie acest titlu așa că m-a făcut să râd cât eram de obosit. Cam aici l-am întâlnit pe domnul Marius Pescaru care a avut probleme cu bicicleta cred.

Am ajuns la finish cu mari dureri în mușchi…

Poza oficială care mi-a plăcut.

Așa a fost la MBR.

În clasament am fost pe locul 9, știam că nu pot fi pe podium în acest an că erau în cursă băieții de 18 ani, Peque, Zelesnik, Adi Florea, Szaniszlo, dar și Silaghi care a fost la echipa națională. De timpul care l-am scos n-am fost mulțumit deloc, m-am antrenat prea tare în timpul săptămânii, m-am simțit prea puternic și la cursa am fost slab, ai mei mi-au spus că să mă învăț minte că după trei zile de KOM-uri nu pot câștiga curse.

Pozele făcute de tata în Stăuini se găsesc pe pagina noastră de Facebook.

Revin zilele următoare cu Mediaș Bike Marathon.

Vlad Faur

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *