Capacul Secului

O tură solitară în Trascău, din 07.09.2013, cam așa:

Dealu Tarcăului – sat Florești – Dealu Runc – sub vf.Geamanului – sub vf.Secului – Superbissima – Dealu Frinca – șaua Prislop-Secului – Vânătara – Valea Poienii – Brădești – Dealu Tarcăului

Așadar, o tură solitară, a doua în ultimele 30 de anul acesta. Motivele au fost mai multe. Odată faptul că Vlad are totuși 10 ani, iar ieri făcuse deja două ture însumând o diferență de nivel de 1200 m în 45 de km, strict pe munte, ceea ce e impresionant pentru un copil de vârsta lui.

Vlad era deci la recuperare, dar mai era un motiv să merg singur azi, acela de a verifica starea traseului, pentru a aprecia dacă Vlad poate să ducă următoarea tură, care avea o latură comună cu cea de azi.

Pentru tură aveam nevoie de chirurgie pură, n-aveam nevoie să pierd ore ajungând până acolo pe te miri ce căi, ca apoi să explorez necunoscutul, imi trebuia ceva milimetric, chirurgical, tura așa cum o proiectasem, drept urmare fac un lucru atipic: urc bicla pe mașină și mă sui pe Dealu Tarcăului, pe drumul Aiud – Brădești.

Opresc în stația de autobuz de pe Tarcău și-mi dau drumul la…vale. Nu te așteptai la asta, nu? Credeai că mă duc în Florești pe drumul forestier, dar atunci aș fi tăiat jumate din Dealu Geamănului, nu l-aș fi ocolit integral.

Ok, coborârea e faină, pe drum înierbat…

Prima dată când întâlnești o cruce pe stănga, o iei la stânga. Dacă ai ajuns deja la niște case, ai trecut. Drumul e înșelător, că se face single-trail și-l poți rata. Mergi frumos prin spatele caselor pănă cănd panta devine agresivă și drumul pare impracticabil. Nu te pierde cu firea, cară bicla peste fâneață și pietre, că durează numai 200 m nenorocirea și imediat ieși în creastă, unde totul e superb…

Ajungi lângă casa din poza de mai sus și de-acolo vezi imediat Valea Aiudului, cu vf.Data…

Faci stânga, urmează o scurtă urcare și o scurtă coborâre, apoi o iei spre stânga pe curba de nivel spre Florești, ca să ajungi propriu-zis în sat, că aici ești într-un cartier lăturalnic… 🙂

În Florești nu uiți să faci o curbă “ac de păr” spre dreapta, altfel ajungi de unde ai plecat, dar pe un drum mai bun. După acul de păr, drumul e în ușoară urcare și-mi întâlnesc parcă copilăria de la bunici… un car cu boi plin cu fân.

Mă bucur enorm, stau de vorbă cu oamenii, le spun că îs deja rare carele cu boi în Trascău.

-Io am făcut numa’ anul ăsta 1000 de km în muntele ăsta și-am întâlnit vreo trei, ceea ce e tare puțin, le zic oamenilor…

Oamenii îmi spun că n-are cine să mai margă cu boii, nu mai au putere uaminii, îs bătrâni, iar ăi tineri pleacă…

-Uitați, îmi zice omul cu boii, aici stăteau doișpe familii, acum mai îs patru.

Mă uit și-mi amintesc de Cheia, de Rachiș, de Dealu Geoagiului, Sfârcea, Necrilești… Plec bucuros, cu inima plină, totuși, am văzut un car cu boi. Urmează o coborâre lungă pe iarbă, mâine vin cu Vladu aici, am s-o filmez….

Merg pe curba de nivel, totul e perfect ciclabil, până ajung în șaua dintre vf.Secului și vf.Geamănului. De-acolo vezi mănăstirea de la Ponor, fix de la crucea asta…

De la cruce o iei dreapta mult ca să sui pe sub vf.Secului. Urcarea asta din șa până pe Dealu Frinca am definit-o ca segment pe Strava, dacă mergi cumva pe acolo… I-am zis Superbissima pentru că e absolut fabuloasă!

Superbissima nu e grea, e constantă! Merge pe coasta muntelui iar în dreapta ai un peisaj care ți se schimbă mereu. Inițial vezi vf.Geamănului, apoi pe lângă el vf.Pleșii și Dealu Olteanului, vf.Data, Piatra Secuiului, ba chiar întrevezi la un moment dat vf.Cornului, parcă. Foarte fain, vorba unui prieten, savurez urcarea, mă plimb pe ea.

Ajung pe Dealu Frinca și acolo e intersecție. Mâine cu Vladu facem dreapta aici, azi fac stânga pe banda roșie.

Merg ce merg și greșesc drumul la intrarea în pădure, o iau pe o potecă din stânga în loc să merg în dreapta pe forestier. Presupun că mă duce în același loc și continui să merg pe potecă, care însă, la un moment dat se termină. O iau la liber în jos prin pădure să găsesc forestierul, lucru care se întâmplă repede.

Ies din pădure și merg greu, prin fâneață, până găsesc banda roșie și cobor la Vânătară. En passant, îmi aduc aminte ca în 2009, deasupra de Vănătară era doar casa veche din poza de mai jos, acum e un complex de clădiri, nu de prost gust totuși, ci făcute în spiritul Trascăului.

Pe coborârea de la Vănătară, dură dealtfel, zgomotul de fier pe fier de la frâna față îmi spune că e gata o plăcuță.

-Shit! Bine că-i numa’ atât.

Pistonașul a ieșit prea mult și acum plăcuța freacă ușor pe disc. Continui șontâc-șontâc (sau mai degrabă flâc-flâc, c-așa suna) până în Brădești. Acasă constat că am luat nuș’ ce KOM pe urcarea aia, chiar n-am avut intenția, iar pe cea de după Brădești nu mai am energie la anii mei, așa că trec pe ‘soft pedal in small ring’.

În fine, ajung pe Tarcău, sunt fericit. Vlade, mâine ne întrecem pe Superbissima!!

Pozopovestea dacă dorești s-o vezi se găsește la noi pe Picasa.

Dacă îți plac acăsenii și vrei să te ții informat, poți da like paginii noastră de Facebook: https://www.facebook.com/acasenii.ro

Trăiește intens! 🙂
Acăsenii

NOTĂ: Track-ul a fost înregistrat cu un GPS Garmin Etrex Vista HCx și are strict rol de documentare, nu îți recomand să mergi după el cu bicicleta și nici nu sunt responsabil dacă o vei face și pătești ceva!

Save

One Comment

  1. Superbissima pentru mine e cel mai fain drum din Trascau… Ma leaga si multe amintiri de acest loc , vacantele de vara petrecandu-le in vremea copilariei in Valea Poienii…Si in toamna asta am fost acolo…Un peisaj care iti taie rasuflarea dar parca in acelasi timp iti da si fiori … Ursii cam au traseu pe acolo, ravnind la animalele care pasc prin aceste locuri!!!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *