Mountainbike, GPS şi track-uri

Vreau să-ţi  scriu o postare generală despre mountainbike şi despre cum ajungi să mergi pe drumuri pe unde n-ai mai fost fără să păţeşti lucruri nasoale.

Diferenţa dintre mountainbike şi trekking în România este că trekkerii au trasee marcate, întreţinute de obicei de asociaţii de munte sau de Salvamont, trasee care însă nu sunt mereu cele mai potrivite pentru MTB. Una vor trekkerii de la munte, alta vor mountainbikerii, dar probabil toţi iubesc muntele în egală măsură.

Aşa cum poate ştii, eu şi cu dom’ Vladu am făcut în anul 2013 o Hartă GPS de mountainbike în Munţii Trascău. Harta cuprinde aproape toate văile şi crestele masivului pe unde ai putea să te dai cu un MTB. Am evitat ariile protejate, rezervaţiile, cheile, locurile unde ar trebui cărată bicicleta şi ţi-am pus drumuri pe care poţi sui şi coborî frumos. Puţinele pushbike-uri (7-8 în peste 1000 km de munte) sunt lăsate pentru ca mai apoi să te bucuri de ceva mai frumos, o coborâre tare, o privelişte de neuitat, de-astea.

O hartă GPS este în general compusă din track-uri sau segmente, practic nişte seturi de coordonate GPS pe care le poţi încărca într-un aparat GPS. Track-ul este un firicel colorat, o liniuţă, pe care o poţi urma deplasându-te în timp ce urmăreşti ecranul GPS-ului.

Poate ţi-ai dat deja seama, ce-ţi povestesc seamănă mult cu GPS-urile de maşină, doar că aici urmele nu sunt drumuri ci poteci de multe ori necunoscute care trebuie încărcate în GPS a priori.

Good!

Scriu postarea asta pentru că am observat în jur o mare confuzie în ce priveşte mersul pe munte pe poteci pe care n-ai mai fost. Confuzia este întreţinută de mai mulţi factori dar şi de tehnologiile smartphone care, după mine, încearcă să facă mult prea multe lucruri care nu le reuşesc întotdeauna, cum ar fi să-ţi dea iluzia că poţi naviga cu ele pe oriunde.

Ca să mergi pe munte urmând un track, cred cu tărie că ai nevoie de un GPS dedicat! Asta pentru că antena unui GPS dedicat este mult mai puternică decât a unui smartphone, nu pierde semnalul în păduri, canioane, văi, chei, cum poate de multe ori ai păţit deja cu smartphonul.

Fără s-o mai lungesc, pe MTB poţi folosi trei tipuri de dispozitive:

1. Smartphone. Cu ăsta poţi naviga, poţi înregistra track, poţi urca tura pe Strava, Endomondo sau ce foloseşti tu. În general merge, dar se poate să te lase când ţi-e lumea mai dragă fie bateria, iar atunci orbecăi în întuneric, fie gps-ul care nu mai ştie de sateliţi. E totuşi munte unde mergi… nu recomand să te bazezi pe aşa ceva, e bun, dar ţine-l de rezervă!

2. GPS-uri de bicicletă. Îs şi astea de 2 tipuri, cu unele poţi naviga, cu altele doar înregistrezi ture. De la Garmin, astea îs cuprinse în seria Garmin Edge: 200, 500, 800, 1000, dar Garmin nu-i singura firmă de GPS-uri, deci modele îs multe…

Mai sus ai un Garmin Edge 200, al lui Vlad. Astea îs bune pe şosea sau în locuri deschise. Folosesc în general drept ciclocomputere, poţi înregistra şi urca tura pe site-uri de socializare sportivă (Strava), la variantele 500 ai senzor de cadenţă, eventual monitor de ritm cardiac, îs excelente pentru antrenamente, nu poţi naviga foarte bine cu ele, nu le recomand la mountainbike decât ca simplu ciclocomputer.

La variantele 800, 1000 ai hartă, poţi naviga, poţi să le conectezi la smartphone, îs scumpe ca naiba şi în mijlocul muntelui, de multe ori aceleaşi probleme le ai cu ele, că n-au antenele foarte tari, îs mai mult de şosea şi spaţii deschise.

3.GPS-uri de munte dedicate. Astea îs GPS-uri de dimensiuni relativ mari (10 cm lungime, 1-2 cm grosime). Ele îs aşa nu pentru că-s făcute de ruşi, ci pentru că au o antenă destul de consistentă în interior. Ele pierd greu semnalul, nu le pasă că eşti în pădure seculară, în canion, în chei, au semnal, văd cumva sateliţii.

No! De-ăsta-ţi trebe!

Primul lucru pe care o să mi-l spui este că îs scumpe!

Nu-s! Fii rezonabil şi nu-ţi lua ultimul model pe care-l vezi pe site-ul Garmin. Caută ceva second-hand pe olx.ro dar şi mai bine pe okazii.ro.

Aici găseşti de exemplu Garmin Etrex Vista HCX la preţuri între 250 şi 350 lei. Nu da mai mult nici cu un leu, mai bine mai aştepţi o săptămână două, vin ele!

Ăsta de mai sus e Etrex-ul meu şi-al lui Vlad. În 2011 am dat pe el 1000 lei, că avea şi harta R.O.A.D. 2008. Mă rog, l-am luat de nou că ne-am socotit cu mama Vladului să fie ok, să nu rămân cu copilul pe munţi, de-astea, dar n-aș mai face asta acum, pentru început nu te sfătuiesc să-ţi iei nou. Stai mai bine să vezi cu ce se mănâncă GPS-ul, nu da banii! Eu mi-am mai luat unul identic, cu 280 lei de pe okazii.ro ca să am backup şi merge la fel de bine.

Partea bună la Etrex e că merge cu baterii AA…

Io am în el acumulatori, dar când merg pe creste mari sau pe mai multe zile îmi iau baterii de rezervă. În principiu, dacă vrei să-l pui pe ghidon, poţi…

…dar nu-ţi recomand să fii tot cu ochii în GPS, mai bine-ţi iei o husă şi-l agăţi de rucsac, mergi o vreme şi verifici dacă eşti pe drumul bun. Dacă-l pui pe ghidon ai mari probleme la coborârile pietroase, că el e mare, greu şi zboară de-acolo uşor. Repet, în vara 2015 nu da mai mult de 350 lei pe GPS.

O să zici de hărţi, că vrei hărţi, ai nevoie de hărţi!

Nu! N-ai nevoie de cine ştie ce hartă în GPS! Ce ai nevoie, descarci gratuit că îs cu zecile… OpenMaps, OpenHikeBikeMaps, OpenMtbMaps, OpenStreetMaps, etc.

Deci pe hărţi nu da banii!

Nu uita că îţi vorbesc de MTB! Hărţile ca R.O.A.D. sau altele pe care dai bani nu te ajută pe munte. Ele au oraşele foarte bine redate, şosele şi drumuri, pot simula bine un GPS de maşină pe un GPS de munte dar n-ai nevoie de ea pe creasta Rodnei sau Cindrelului, că potecile tot nu le are.

Bun! Până acum ai dat 350 lei şi ai un GPS!

Acum ai nevoie de un soft cu care să pui track-uri pe GPS sau să descarci track-urile înregistrate cu GPS-ul. Pentru asta îţi faci rost de un soft numit MapSource…

Dacă nu poţi şi nu poţi să-ţi faci rost de el nicicum, dă un semn şi întrebăm pe careva, cine-l are… Imediat ce ai MapSource te duci aici: http://openmaps.eu/garmindownload, descarci hărţile de-acolo, le dai install şi eşti aproape gata! Eu cel mai mult folosesc „OMPHiking – Openmaps Hiking map„, se vede în poza de mai sus. Are forestiere, poteci, curbe de nivel, are chiar şi unele marcaje turistice (bandă roşie, cruce albastră, etc), un vis.

No, asta chiar ţi-o poţi pune în GPS, e gratis şi se actualizează aproape zilnic! Nu face obiectul postării de azi să-ţi dau detalii cum o sui în GPS, dar dacă îl ai, o să te interesezi tu.

Deci ce ai? Un GPS, un soft şi o hartă! Te-a costat maxim 350 lei, nu da mai mult, atât îţi spun!

Acum ai nevoie de track-uri pe care să mergi. Track-urile le iei de la mine, de la alţii, de pe siteuri de track-uri cum ar fi gpsies.com sau bikemap.net.

Ce trebuie să ştii este că un track este un fişier, de preferat cu extensia „.gpx”, dar nu musai, pe care îl poţi sui în GPS sau pe siteuri ca gpsies.com, bikemap.net sau strava.com….

Uneori track-urile ţi-ar plăcea să le vezi în alt format, cum ar fi „.kml” ca să te poţi uita la ele cu Google Earth. Orice format ai vrea, înainte să cauţi cine ştie ce convertoare miraculoase, încearcă convertorul de la gpsies: http://www.gpsies.com/convert.do.

Dacă ai ajuns aici, probabil vei vrea şi să-ţi desenezi tu însuţi o tură. Poţi face asta în multe feluri, dar dacă eşti învăţat cu hărţile turistice îţi recomand softul OziExplorer

Scula asta te lasă să scanezi o hartă, s-o calibrezi şi să desenezi track-uri aproximative cu ea. Procesul e unul repetitiv, de rafinare şi duce la track-uri extrem de exacte. În 5 ani de exemplu, nu m-am rătăcit niciodată mai mult de 20 de metri.

Nu trebuie să-ţi calibrezi singur hărţile. Întreabă-mă pe mine dacă nu am sau pe alţii, găseşti până la urmă un fişier calibrat.

O cale brută de a creea un track este să desenezi grosier linii pe hartă, cam pe unde ai vrea să mergi:

Asta o faci în OziExplorer, dar nu e obligatoriu, e doar o idee. Apoi iei track-ul şi-l urci pe gpsies.com, trebuie să ai cont acolo.

În gpsies.com tragi de linie să fie pe drum…

…iar când nu ai drum desenat de ei, schimbi harta pe poza din satelit şi-ţi găseşti tu potecile…

Când eşti gata, descarci track-ul, îl pui din nou în OziExplorer şi-ţi pui puncte de direcţie cu principalele toponime (cum ar fi Dealu Creţu, Dealu Vălenilor, Guga Mare) ca să ştii pe unde mergi, că nu e nimic de apreciat la un om care doar a pedalat animalic şi nu ştie pe unde a fost…

După ce ai făcut şi asta, sui track-ul în MapSource şi de-acolo în GPS. Acum eşti gata de drum.

Trebuie să fi atent ce fel de GPS îţi iei. Spre exemplu, Etrex Vista acceptă track-uri de maxim 500 de puncte, iar tu, în general, ai track-uri şi cu 2000 de puncte. Asta nu e o problemă, în MapSource împarţi linia în bucăţi de maxim 500 de puncte sau 1000, cât o fi maximul şi gata.

Ţi-am descris o cale, poate mai rudimentară, de bază, prin care poţi să navighezi cu GPS-ul offroad. După ce-l ai, modul tău de abordare se va schimba, vei găsi propriile tale metode, propriile site-uri care-ţi plac. Poate nu vrei să foloseşti OziExplorer sau proiectezi tura direct în MapSource, că harta pe care o ai e destul de bună, poate vrei să foloseşti site-ul Google Maps deşi ala e mai de începători, aşa, sau bikemap.net, dar gpsies.com e cel mai tare în domeniul proiectării de ture din câte site-uri ştiu…

Ce-am vrut să-ţi spun este că GPS-ul în mountainbike este o cale spre independenţă şi creativitate, care poate costa foarte puţin şi poate oferi extrem de multe, iar postarea de faţă vrea să te lămurească că un GPS nu e o avere şi nici proiectarea unei ture nu e fizică nucleară… Acuma, nici nu te du să mori pe munţi şi să zici că eu te-am convins, că nu e ok, nu te îndemn să mergi singur niciunde, îţi spun doar că ai putea, dacă eşti destul de descurcăreţ…

Să fii bine, ia-ţi GPS, lasă smartphonul pentru jocuri şi muzică!!! 🙂

2 Comments

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *