Tura Hulmurilor

În 02.07.2013 am tras o tură cu Dom’ Vladu cam așa:

Țelna – Valea Țelnei – vf. Curetului – Dealu Dadului – Dealu Hulmurilor – Interfluviu – vf. Dealurilor – Interfluviu – Țelna

Bună să-ți fie inima, că nu ne-am mai văzut de ceva vreme.

Asta și pentru că, după ce inițial am început cu ceva controale medicale, mai apoi au venit ploile. Și-au stat, și-au tot stat, că la un moment dat Mama Vladului glumea zicând că dacă mai plouă se vor înverzi șoselele, că vor fi invadate de mușchi ca-n junglă.

În fine, cumva-cumva s-a mai îndreptat vremea, așa că am purces la o tură de explorare. Acuma, când îți vorbesc de tură de explorare, apăi chiar asta este, adică nu știm nimic despre zonă, n-am cunoscut pe cineva să fi fost pe-acolo, nimeni n-a scris vreun cuvințel măcar despre acele locuri și n-am găsit nici o poză pe Panoramio sau altundeva ca să ne facem o idee cum e.

Ținta explorării este interfluviul Țelna-Bucerdea, creasta care răsare între Valea Țelnei și Valea Bucerzii. Pentru explorare am urcat Valea Țelnei până pe vf. Curetului. Integral ciclabilă, valea este totuși relativ dură spre partea superioară. Ce-am remarcat pe Valea Țelnei este faptul că e îngrijită tare, din loc în loc (de 4-5 ori) am văzut bancuțe și mese pentru picnic, locuri de odihnă și fumat, izvoare amenajate, no, fain!

În capătul văii, ieși în șaua dintre vf.Curetului și Dealu Dadului. De-acolo poți face stânga pe Valea Ouălor sau poți merge înainte pe drum până dai de banda roșie unde te oprești ca să pozezi Metaliferii în toată splendoarea lor…

De-aici faci dreapta și sui pe Dealu Hulmurilor, drum care te poartă atât prin pădure cât și prin luminișuri. La ieșirea din pădure faci dreapta iar, pe poteci abia ghicite, dar ai mare grijă să nu urmezi forestierul mai bun care-ți iese în cale ca să nu te coboare în Valea Bucerzii, ții puțin dreapta și iată-te pe interfluviul Țelna-Bucerdea. Găsești un saivan părăsit în drum dar și nenumărate posibilități să cobori în Valea Bucerzii.

Ca altitudine, această creastă este sensibil mai mică decât vecinele ei, dar e de o frumusețe rară, poate tocmai pentru că e mai puțin umblată.

Ca structură, interfluviul are două părți, prima jumătate este golașă, pășune alpină, cu excepția unei mici porțiuni de pădure.

Asta ține cam până în drept cu Dealul Stânii pe dreapta sau vf.Fabian pe stânga. Acolo întâlnești un vârf care nu are nume pe hărți, intri în pădure, dar nu stai mult acolo. Ții drumul prin luminiș, chiar dacă nu ai potecă clară. Unele coborâri sunt dure, le-am făcut pe lângă biclă, îs jgheaburi de pietre acoperite cu frunze, chestii prea delicate pentru un copil de 10 ani.

În porțiunea asta Vladu a avut pană la ambele roți, dar după zona asta dificilă (cam 500m), întâlnești un forestier mai de doamne-ajută care te scoate în piemont:

Cam atât despre tura noastră explorare, sper că ți-a plăcut. 🙂

Pozopovestea dacă dorești s-o vezi se găsește la noi pe Picasa.

Dacă îți plac acăsenii și vrei să te ții informat, poți da like paginii noastră de Facebook: https://www.facebook.com/acasenii.ro

Trăiește intens! 🙂
Acăsenii

NOTĂ: Track-ul a fost înregistrat cu un GPS Garmin Etrex Vista HCx și are strict rol de documentare, nu îți recomand să mergi după el cu bicicleta și nici nu sunt responsabil dacă o vei face și pătești ceva!

Save

3 Comments

  1. Aaaa, ce fain, e alta senzație când vedem și filmări. Întoarcerea pe drum de culme la vale e foarte inspirată, poți vedea împrejurimile în lumina caldă a apusului.

    Și mie îmi place să explorez zone necunoscute, să mă orientez cu harta și busola, este o satisfacție a lucrului făcut prin forțe proprii. Felicitări!

    Cum de a făcut Vlad două pene? Era roata prea moale? A fost snake-bite sau au intrat spini?

  2. Pingback: Ciclo Cimec – Trascău.Ro

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *