acăsenii pe vf.Omu și vf.Ocolit, în Bucegi

Poate că n-ai să crezi, nici nouă nu ne vine să credem, dar anul acesta am terminat de urcat toate vârfurile de peste 2500m din România. O să avem un articol separat despre asta, important acum este să știi că am fost pe vf. Omu și pe vf.Ocolit, în Bucegi.

Au fost ultimele două din seria de 2500+ și am și actualizat această pagină. 🙂

Să-ți povestesc…

Pe vf.Omu și vf.Ocolit (Bucura-Dumbravă), nu e greu de ajuns, în principiu… Iei telecabina până la Babele, o iei la picior lejer pe platou cale de vro două ceasuri și-ai ajuns. Este și motivul pentru care această tură am lăsat-o ultima, ca să avem fun.

Tura a fost proiectată din start așa, am vrut să fie cea mai ușoară tură dintre toate, să ne putem gândi lejer la tot ce-a fost, așa că, în 25 August 2012, dimineața pe la 7, priveam fericiți Caraimanul de lângă pensiunea Roxana din Bușteni.

La telecabină am ajuns devreme, am așteptat cale de vreo trei curse și am pătruns în nemaiîntâlnitul (pentru Vlad) mijloc de transport.

Drumul cu cabina a fost fain, am ajuns ușor la cabana Babele apoi la Babe și la Sfinx.

După Sfinx am băgat viteză pe cale urmând banda galbenă pe traseul de vară. Pe drum ne-am întâlnit și cu un nene mai în vârstă care ne-a povestit vrute și nevrute din de-ale muntelui. La Cerdac am pozat prima oară cabana, cred…

Dom’ Vladu, mai iute de picior, ajunge primul pe vf.Ocolit (Bucura-Dumbravă)… După el a ajuns balen (ăsta sunt eu), iar Boga ne-a făcut poză spre știința publică…

Inevitabil, după asta a ajuns și Boga pe vârf… 🙂

De-acolo, în 10 minute am fost pe Omu.

Gata! Așa cum am plănuit încă de la 6 anișori, la 9 ani jumate am terminat de suit TOATE cele 13 vârfuri de peste 2500m (care nu sunt în dispută) din Romania (în dispută sunt Colții Pelegii și Capul Morarului).

Ne-am bucurat mult că taman Boga ne-a dus pe Omu.

Trekkerus Trascăuensis se dă mare cățărător (nu e!!) și se suie pe stânca de la Omu.

Apoi facem ce știm noi mai bine… trekking de mânuță!

În Bușteni, mami ne așteaptă cu papanași la o terasă și ne pupă foarte.

Vei observa următoarele: Vladu are un rucsac jerpelit, la fel ca Je. Sunt rucsacii cu care am făcut prima noastră tură, la 6 anișori. 🙂

În ce privește integrala vârfurilor românești de peste 2500 ale acăsenilor, vom reveni cu un articol special.

Ți-am pus track la începutul postării, n-ai nevoie de el decât, poate, pentru estimarea timpilor. Reții că drumul a fost făcut de un copil de nouă ani, deci tu poate ajungi mai repede. Noi așa am umblat:

Pozopovestea se găsește, precum știi, pe pagina noastră de pe picasa.

Pupici,

Acăsenii

2 Comments

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *